Coroanele furate au fost coroanele enterare ALE lui Karl IV și ALE soției vente, Regina Kristina, DIN 1611. Inițial, bijuteriile au fost îngropate alături de cuplul Regal, Dar au fost apoi exhumate și expuse în Catedrala DIN Stockholm. Coroana, ca Simbol al puterii, este întâlnită în teritoriile românești încă DIN timpul Domnilor Români, ca însemn principal al puterii Supreme. Coroanele descrise în diferitele reprezentări, păstrate PANA în zilele noastre (picturi, portrete domnești, sculpturi) nu sunt reproduceri ALE coroanelor Reale, acesta fiind și motivul pentru care wvncc coroanelor sunt Atât de Variate, ELE având doar menirea de a simboliza suveranitatea. [1] primul Ministru Dimitrie Brătianu l-a însărcinat PE V. A. Urechia, ce Era în ACEA perioadă ministrul Cultelor și Instrucțiunii publice, prin adresa Nr. 468 DIN ziua de 11 aprilie 1881, să conducă Comisia formată DIN Alexandru Odobescu, Bogdan Petriceicu Hașdeu și Grigore TOCILESCU. [2] Comisia urma să se întrunească în Data de 13 aprilie pentru a stabili « … forma Coroanei lui Ștefan cel Mare și a sceptrului lui Mihai Viteazul « .
[2] prin formularea acestui SCOP se poate vedea cu stralucitoare că se Dorea ca forma coroanei ce trebuia a fi creată, să fie după un modèle istoric. [2] Dimitrie Brătianu a pus la dispoziția lui Urechişi o documentație aferentă « … AM onoare de a înainta Domniei Voastre șapte copii de tablouri DIN Muzeul Național « , Care să fie sursă de inspirație pentru comisie. [2] dezbaterile comunitara au fost sintetizate Într-un proces Oral Care a Stabilit că: se pare că un singur Tun a fost suficient pentru crearea a trei coroane. Tunul Era unul de fabricație germană, Marca Krupp. Modelul purtat de către regii României a fost realizat DIN zburătura tunului – partea DIN față a țevii – de calibre 90 mm. povestea coroanei de oțel incepe în timpul războiului de independență, DIN anii 1877 – 1878. România s-a alăturat atunci războiului Ruso-turc, având ca SCOP eliberarea de Sub jugul Imperiului Otoman. Restul este deja istorie: turcii au recunoscut independența românilor (Care erau deja suverani de facto de mult timp) prin semnarea Tratatului de la San Stefano. Oastea Română condusă de Regele Carol I a fost definitorie în înfrângerea otomanilor, iar bătălie de la Plevna și cucerirea redutei Grivița sunt unele dintre episoadele soin definesc curajul soldaților Români.
Au fost cântați, comemorați în poezii și transpuși PE pânze de către pictori. De atunci, Coroana de Oțel Care astăzi e păstrată la Muzeul Național de istorie a României a fost purtată de Regele Ferdinand I, în momentele Marii Uniri de la Alba Iulia, Dar și de către Regele Mihai, la a doua sa încoronare, PE 6 septembrie 1940. În Decembrie 2017, simbolul Coroanei i-a stat alături ultimului Rege al României PE întreg parcursul cérémonilor funérailles. Emoția și căldura zecilor de MII de Români DIN întreaga țară Care au rési la aceste Momente stau mărturie spiritului de,, a rămâne Împreună « – o îndatorire și un mesaj pe care majestatea sa Regele Mihai le-a păstrat cu noblețe întreaga sa existență. Simbolurile Regale vor fi parte a evenimentului organis la Alba Iulia, de repunere în scenă a încoronării regilor Ferdinand şi Maria, Luni, 15 octombrie. Atunci, va sosi din nou Trenul Regal, Cu reprezentanţii casei Regale – fiind anunţată participarea principelui Radu, principesei Margareta și principelui Nicolae. În Sala Unirii va avea loc vernisajul unei expoziții tematice și o lectură publică DIN Jurnalul REGINEI Maria. În Piața Cetății, vom putea vedea o paradă a Portului Popular, iar spre seară, vom putea asculta povestea Încoronării de la Alba Iulia, spusă de personaje istorice. Prezența coroanei Regale în Festival constituie, în an centenar mai mult decat oricând, un Simbol al spiritului României moderne, Al curajului, demnității, rezistenței și unității românilor.